Glosar riscuri

Airbag
Numit și sistem de reținere suplimentară [SRS], acesta este un echipament de siguranță pasivă. În caz de coliziune, airbag-ul se declanșează în interval de milisecunde, fiind activat de senzori de coliziune și umflat de un generator de azot. Șansele de supraviețuire ca urmare a unei coliziuni frontale cresc dacă acțiunea airbag-urilor este dublată de cea a centurilor de siguranță. Se estimează că numai în SUA airbag-urile au redus gravitatea leziunilor în sute de mii de cazuri și au salvat viețile a peste 3600 de persoane până în anul 2000.

Există airbag-uri frontale pentru șofer și pasagerul din față - cele mai utilizate - airbag-uri laterale pentru protecția toracelui și airbag-uri cortină pentru protecția capului pasagerilor de pe locurile laterale. Recent au apărut primele modele de airbag-uri pentru genunchii persoanelor care călătoresc în față, și se studiază posibilitatea introducerii de airbag-uri pentru protecția la coliziuni din spate precum și de airbag-uri frontale pentru pasagerii de pe banchetă. Cea mai recentă generație de airbag-uri se activează în funcție de gravitatea coliziunii. Dacă decelerația detectată este sub un anumit prag, atunci sacii sunt umflați parțial. Dacă e vorba de o coliziune violentă, umflarea se face la capacitatea maxima.

Pe de altă parte, există și o latură negativă: pernele gonflabile au cauzat și accidente, chiar fatale, prin declanșarea accidentală, în special dacă pe scaunul pasagerului din fața a fost un copil cu vârsta sub 12 ani. Declanșarea se face cu viteze de cca. 300 km/h, astfel că efectul este echivalent cu al unei lovituri brutale de pumn în plină figură.

Alunecare de teren
Risc preponderent în zonele cu versanți puternic înclinați și cu argilă în subsol. În România, zonele cu frecvență mare a fenomenelor de alunecare sunt Podișul Moldovei și Podisul Transilvaniei. Chiar dacă în zona montană sunt mai rare, amploarea lor este adesea mai mare din cauza valorilor mai mari ale înclinării și precipitațiilor abundente.

Combaterea acestui risc se poate face prin mai multe mijloace:
  • sisteme de drenare a excesului de apă;
  • terasarea și taluzarea versanților;
  • construirea de ziduri de sprijin la baza versanților;
  • plantații forestiere pe versanții cu risc.

    Analiza Monte Carlo
    Metodă matematică folosită pentru a gasi soluția aproximativă a unei probleme complexe. Folosește calcule repetate și numere aleatorii pentru a defini intervalul în care s-ar găsi soluția cea mai probabilă. Această metodă se poate folosi pentru stabilirea probabilității de manifestare a riscurilor.

    Analiza riscurilor
    Evaluare sistematică a riscurilor la care este expusă o organizație. Prima etapă constă în identificarea amenințărilor la care este expusă organizația, apoi se estimează probabilitatea de materializare pentru fiecare amenințare, precum și efectul pe care îl poate avea asupra activităților organizației. Fiecărui risc i se asociază o valoare a probabilității de manifestare (cât de des apare în mod normal riscul respectiv într-un an), apoi se estimează cât de grav este impactul asupra organizației (niveluri de gravitate). Produsul valorilor din aceste două coloane reprezintă probabilitatea de pierdere cauzată de riscul respectiv.

    Pe baza acestor date se determină care riscuri trebuie abordate cu prioritate și ce resurse sunt necesare pentru aceste măsuri. Este posibil ca organizația dvs. să fie supusă unui risc de mare gravitate, dar a cărui probabilitate de apariție este infimă, deci să aibă un nivel mediu. Pe de altă parte, unele riscuri cu gravitate mică pot să se manifeste des, astfel încât efectul lor cumulat să fie mare.
    Arbore de apelare
    Reprezentare grafică a modului în care se vor face apelurile telefonice în cazul unui dezastru. Primele apeluri ar putea sa fie făcute către pompieri și descarcerare, apoi către responsabilii interni cu intervenția în caz de dezastru, către directori, furnizori ș.a.m.d.

    Alături de lista locațiilor alternative, arborele de apelare constituie o componentă a planului de contingență.

    Asigurare
    Modalitate de compensare a pierderilor cauzate de evenimente negative, pentru a permite continuarea activității sau prin care se diminuează suferința psihică. Asiguratul încheie un contract de asigurare (poliță) cu o companie de asigurări (asigurator) prin care aceasta se obligă ca, în schimbul unor plăți periodice din partea asiguratului (prime), să-l despagubească în cazul în care acesta este afectat de producerea unuia din riscurile asigurate. Desigur, plata despăgubirilor poate fi condiționată de respectarea anumitor condiții impuse de asigurator: anunțarea producerii evenimentului asigurat într-un interval de timp precizat sau dovada faptului că s-au luat măsuri de prevenire suficiente.

    Principalele tipuri de asigurări oferite pe piața românească sunt asigurările de bunuri (împotriva furtului, incendiului, a dezastrelor naturale etc.), de persoane (de viață și non-viață), asigurările de răspundere civilă (răspundere profesională, răspundere contractuală etc.), asigurările financiare (asigurarea profitului), asigurările de transport ș.a.

    Gama asigurărilor este foarte mare și mai poate cuprinde asigurări spațiale (pentru sateliți), dar și unele asigurări neobișnuite. De exemplu, unii asiguratori pot oferi polițe pentru asigurarea împotriva riscului de a naște gemeni. În felul acesta, părinții se acoperă împotriva riscului de a avea cheltuieli neașteptate ocazionate de apariția mai multor copii dintr-o singură sarcină.

    Asumarea riscului
    Presupune suportarea consecințelor integrale ale unui anumit risc sau ale riscului agregat de către proprietarul riscului. Asumarea se poate face cu bună știință, atunci când proprietarul riscului are resurse suficiente pentru a suporta riscul sau se poate face din cauză că riscul este ignorat. Acțiunile opuse asumării pot fi externalizarea riscului sau încheierea unei polițe de asigurare pentru riscul avut în vedere.

    Atac informatic
    Acțiune prin care sunt afectate rețelele de computere ale unei organizații (cel mai adesea agenții guvernamentale sau companii) cu scopul de a le sabota activitatea, de a obține informații secrete (numere de conturi, de card, liste cu clienți, informații tehnice etc.), ori de a transfera ilegal bani în contul celui care atacă.

    Atacurile sunt favorizate de vulnerabilitățile sistemelor informatice, fie că e vorba de vulnerabilități de natură tehnică (existența unor puncte vulnerabile într-un sistem de operare) sau de natură umană (de exemplu, se întârzie revocarea dreptului de acces în rețea al unei persoane care a fost concediată). Deși credința generală este că atacurile sunt provocate de persoane care nu au legatură cu organizația victimă (hackeri, de exemplu), cele mai frecvente și mai grave atacuri vin sau sunt favorizate din interior (salariați nemultumiți sau neglijenți etc.).

    Vezi și glosarul de securitate IT.

    Azbest
    Mineral fibros utilizat pentru proprietățile sale de rezistență la temperaturi ridicate. Azbestul prezintă riscuri grave de sănătate deoarece inhalarea prafului produs la extracția și prelucrarea lui poate produce îmbolnăviri ale plamânilor (azbestoză), mergând chiar până la cancer.

    Din acest motiv, mai multe state dezvoltate au interzis utilizarea azbestului în construcția de locuințe și au început programe de îndepărtare a acestuia din clădirile mai vechi.

    Boală profesională
    Stare patologică dezvoltată în strânsă legatură cu mediul de lucru. Toxicitatea, umiditatea, prezența zgomotului excesiv, anumite poziții specifice (aplecat asupra unui utilaj, de exemplu), activități repetitive ori utilizarea îndelungată a vocii, pot duce la apariția bolilor profesionale.

    Silicoza este o boală profesională ce apare în mediile unde praful abundă: industria minieră, industria materialelor de construcție etc. Sindromul tunelului carpian apare la persoanele care utilizează mult computerul și se manifestă prin dureri la nivelul articulației palmei.

    Vezi și azbest.

    Bonus-malus
    Sistem prin care prima poate fi redusă (bonus) dacă în anul anterior asiguratul nu a avut daune, sau poate fi mărită (malus) dacă asiguratul are daune. În felul acesta se urmăreste o încurajare a asiguraților prudenți și o descurajare a celor care, din diverse motive, înregistrează daune mari.

    Broker de asigurări
    Persoană sau companie care oferă consultanță pentru alegerea soluției optime de asigurare. Independența (inclusiv financiară!) față de companiile de asigurare și buna cunoaștere a ofertelor de asigurare existente pe piață fac ca brokerii de asigurări să fie soluția cea mai bună, mai ales în cazul companiilor care au nevoie de soluții complexe de asigurare / reasigurare (persoane, bunuri, asigurări financiare ș.a.).

    Comportament neglijent
    Este cauza majorității incidentelor cu urmări nefericite. Motivul pentru care foarte mulți oameni sunt neglijenți este incapacitatea de a percepe relația între consecința dramatică și insuficiența sau lipsa măsurilor preventive. Este vorba fie de un optimism naiv - oamenii pur și simplu nu vor să se gândească la ceva rău - fie de imposibilitatea de a vedea legătura dintre evenimente, mai ales dacă se desfășoară într-o perioadă îndelungată.

    Oboseala scade capacitatea de evaluare și reacție într-un mod perfid pentru că nu există praguri clare, ci o trecere lentă și continuă în care apar scăpări minuscule, dar care sunt mascate de alte evenimente. La un moment dat - care este diferit de la o persoană la alta - multitudinea de evenimente depășește capacitățile senzoriale, mentale și fizice și se produce eroarea, deseori gravă, uneori chiar fatală.

    Vezi și viteza de reacție.

    Comportament preventiv
    Cuprinde totalitatea acțiunilor pe care o persoană sau o organizație le realizează cu scopul de a preîntâmpina producerea de evenimente negative (accidente, hazarde, incidente legale etc.) care pot produce pierderi. Toate măsurile de comportament preventiv trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate.

    Primul nivel al comportamentului preventiv este eliminarea neglijențelor. Oricât de avansate sunt tehnologiile de prevenire și protecție, oamenii sunt cei care le comandă și le folosesc zi de zi. Fiecare neglijență, oricât de mică, este o verigă slabă în sistem, iar neglijențele sunt apanajul oamenilor. Sistemele de alarmă ori computerele nu pot fi neglijente, dar pot funcționa defectuos dacă cineva le-a programat eronat sau a uitat să efectueze activitățile periodice de mentenanță.

    Al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță. Chiar și oamenii cei mai vigilenți au momente de slăbiciune (cauzate de boală, oboseală, sau stres), deci acțiunile lor critice trebuie dublate prin sisteme automate sau acțiunea altor oameni. Deoarece redundanța este costisitoare, trebuie puse în balanță gravitatea și probabilitatea producerii evenimentului alături de costurile de implementare a redundanței.

    Control nedistructiv
    Modalitate de control al rezistenței unei structuri, fără a fi necesară demontarea, decopertarea ori distrugerea structurii respective. Este utilizată în special la controlul rezistenței clădirilor, al lucrărilor de artă (poduri, viaducte etc.), al aparatelor de zbor, al navelor și al conductelor. Se folosesc aparate care emit radiații gama sau terahertz, deoarece pot penetra materialele de construcție sau pe cele metalice fără să producă daune.

    Controlul nedistructiv poate detecta prezența unor fisuri sau a unor semne de oboseală a materialului, astfel încât se poate interveni pentru remediere înainte ca problema să fie gravă. De exemplu, prin această metoda se pot detecta eventuale slăbiciuni apărute în structura de rezistență a unei clădiri ca urmare a unui cutremur.

    Corelația riscurilor
    Două procese sau fenomene sunt corelate atunci când evoluția lor este sincronă în timp. Dacă ele evoluează în acelați sens, este vorba de o corelație pozitivă (maximum 1). În caz contrar, corelația este negativă (maximum -1). Nu este necesar ca între cele două procese să existe o relație de cauzalitate pentru ca ele să fie corelate. De exemplu, între anumite declarații politice și prețul petrolului pot exista atât corelații pozitive cât și negative. Războiul din Irak oferă numeroase astfel de exemple.

    Corelația este o modalitate de analiză a riscurilor, fără a fi necesară o cuantificare a fiecărui risc. Dacă se cunoaște nivelul unui risc inițial precum și valoarea corelației (între +1 și -1) atunci nivelurile riscurilor corelate se pot determina printr-un calcul matematic mai simplu, fără a mai fi necesară analiza fiecărui risc în parte.

    Vezi și volatilitate.

    Criptare
    Modalitate de protecție a informației prin înlocuirea textului clar cu un text fără sens aparent. În mod normal, programele de criptare folosesc funcții matematice complexe pentru a realiza o protecție avansată. Teoretic nu există criptări care să nu poată fi decriptate, dar în practică acest lucru poate cere resurse enorme și un timp îndelungat.

    O cale simplă de criptare a unui mesaj este să se înlocuiască fiecare literă a unui text cu o altă literă, conform cu o regulă cunoscută atât de cel care trimite mesajul cât și de cel care urmează să-l primească (de exemplu, a treia literă dupa cea din textul clar). Cu mijloacele prezente, mesajele criptate în acest mod pot fi decriptate extrem de ușor, astfel că se apelează la sisteme performante. Unul dintre cele mai cunoscute sisteme de criptare pentru publicul larg este PGP (Pretty Good Privacy).

    Criză
    Situație care poate provoca pierderi semnificative, ori poate duce chiar la încetarea temporară sau definitivă a activității. Crizele pot fi provocate de factori economici, financiari sau politici, dar și de dezastre naturale sau de incidente de securitate.

    Cu toate că o criză nu poate fi anticipată cu precizie, companiile nu trebuie să aștepte criza cu pasivitate, ci trebuie să aibă în vedere scenarii de criză în jurul cărora să-și pună la punct strategia preventivă, în special sub forma planului de contingență.

    Cutremur (seism)
    Mișcare bruscă a scoarței prin care se descarcă energia acumulată în plăcile tectonice. Locul în care se produce cutremurul este focarul, iar undele se propagă dinspre focar spre regiunile înconjurătoare. Totuși, nu toate regiunile sunt supuse acelorași efecte, deoarece foarte importantă este alcătuirea straturilor de roci pe care le traversează undele.

    Regiunea Carpaților de Curbură (Vrancea) este principala zonă seismică de la noi din țară. Efectele cutremurelor vrâncene se pot resimți în toate regiunile extracarpatice, dar mai ales în zonele de câmpie și podiș, unde subsolul este alcătuit din roci mai moi. Periodicitatea acestor cutremure este estimată la 30-40 de ani, ceea ce înseamnă că începând cu 2006-2007 crește probabilitatea producerii unui cutremur major, deoarece ultimul mare cutremur a avut loc în anul 1977.

    Deocamdată cutremurele nu pot fi anticipate cu suficientă precizie, așa că este foarte bine să cunoașteți măsurile de acțiune în caz de cutremur, pentru a vă salva viața.

    Densitate de risc
    Pe diferite sectoare de drum, riscurile pot avea valori foarte diferite în funcție de intensitatea traficului, de starea carosabilului și de vizibilitate. Pe un sector de drum acoperit cu polei și unde circulă multe automobile, într-o zi cu ceață, densitatea de risc este foarte mare. Pe de altă parte, o autostradă necirculată și uscată, într-o zi cu vizibilitate maximă, prezintă o densitate minimă de risc. Corelarea vitezei de deplasare cu densitatea de risc este calea cea mai bună de diminuare a probabilității de producere a accidentelor, chiar dacă riscul nu poate ajunge niciodată la valoarea zero.

    Deșeuri periculoase
    Deșeuri industriale care conșin substanțe ce pot pericilita sănătate ori chiar viața oamenilor sau pot afecta fauna și vegetația. Dintre acestea fac parte unele metale grele (plumb, cadmiu, mercur etc.), substanțe corozive, explozive, inflamabile sau radioactive.

    De regulă, aceste substanțe trebuie tratate înainte de depozitare, apoi depozitate astfel încât să nu poată ajunge accidental în aer, sol sau în rețeaua hidrografică. O atenție specială este acordată deșeurilor radioactive provenite de la centralele nucleare care sunt vitrificate, apoi se închid în containere sigilate și depozitate în cavități subterane (mine, saline, grote naturale).

    Diversificare
    Modalitate de protejare a investițiilor care oferă o foarte bună protecție împotriva majorității riscurilor. De exemplu, riscul de lichiditate poate fi diminuat prin plasarea investițiilor în mai multe active sau bănci, deoarece în cazul în care unul dintre active nu poate fi lichidat, se poate apela la altul. În caz contrar, chiar dacă randamentul financiar al unui activ este ridicat, este posibil să apară situații în care lichidarea lui să fie greoaie sau chiar imposibilă.

    Efect de seră
    Fenomen prin care anumite gaze (dioxid de carbon, metan, vapori de apă ș.a.) rețin în atmosferă o parte din căldura solară reflectată de scoarța terestră. Principala consecință a efectului de seră este încălzirea globală, care, la rândul ei, duce la topirea treptată a calotelor glaciare de la poli și la fenomene meteorologice tot mai violente (tornade, ploi diluviene etc.).

    Deși se acceptă rolul major al gazelor poluante, numeroși oameni de știință consideră că nu trebuie neglijați alți factori dintre care cel mai important pare a fi chiar soarele, a cărui activitate fluctuantă ar putea fi chiar mai importantă decât activitățile nocive ale omului. Activitatea vulcanică are și ea o contribuție însemnată deoarece produce cantități mari de gaze.

    Evaluarea riscurilor
    Vezi analiza riscurilor.

    Metodă de apreciere a pierderilor pe care le poate suferi o persoană sau o organizație. Această metodă stă la baza calculului valorii primelor de asigurare și a valorii asigurate. În cazul companiilor, cea mai simplă modalitate de evaluare constă în realizarea pe computer a unei foi de calcul în care să fie inventariate toate amenințările posibile (vezi identificarea amenințărilor).

    Expunere la risc
    Măsura în care o organizație este afectată de factori de risc. Natura și intensitatea acestor factori sunt determinate de poziția geografică, de domeniul în care activează, de contextul politic și economic, precum și de politica de prevenire a riscurilor pe care o aplică respectiva organizație.

    Gama
    Radiații electromagnetice cu frecvența peste 1e+18 Hz, deci ceva mai mare decât radiațiile X. Sunt utilizate în inspecțiile tehnice la controlul nedistructiv al structurilor de rezistență ale construcțiilor.

    Hazard moral
    Toate riscurile determinate de comportamentul oamenilor reprezintă hazarde morale. Gradul de atenție, onestitatea sau nivelul de educație al asiguratului (dar nu numai) pot influența hazardul moral pe care un asigurator și-l asumă. De exemplu, asiguratul poate vinde automobilul asigurat pentru ca apoi să pretindă că i-a fost furat. În felul acesta, asiguratorul va fi afectat de hazardul moral, cu atât mai mult cu cât este practic imposibil de cuantificat nivelul acestui hazard pentru fiecare asigurat.

    Hazarde naturale
    Totalitatea fenomenelor naturale care pot produce pierderi prin afectarea localităților, infrastructurii (căi de comunicație, centrale electrice etc.) și a terenurilor agricole. În România se manifestă trei categorii de hazarde: cele climatice și hidrologice (furtuni, grindină, inundații, secetă etc.), geomorfologice (alunecări de teren, prăbușiri, tasarea terenului etc.) și seismice (cutremure de pământ). Un alt hazard important îl constituie erupțiile vulcanice, frecvente mai ales pe marginea Pacificului (Cercul de Foc al Pacificului).

    Totuși, cel mai grav hazard posibil este impactul unui asteroid de dimensiuni kilometrice care ar putea duce chiar la dispariția civilizației. Din fericire, probabilitatea unui astfel de hazard cataclismic este mică: pentru asteroizii cu diametru de 10 km sau mai mult, probabilitatea este de 1 la câteva zeci de milioane de ani.

    Identificarea amenințărilor
    Se mai numește și modelarea amenințărilor și reprezintă metoda prin care sunt inventariate toate amenințările la care poate fi supusă o persoană, o organizație sau o țară. Când încheiați o poliță de asigurare de viață, agentul de asigurări vă pune întrebări referitoare la vârsta dvs., eventualele boli, profesia, activități periculoase (sporturi extreme, de exemplu). Pe baza acestor întrebări, se pot deduce factorii de risc existenți în viața dvs., iar asiguratorul evaluează în ce masură și cu ce preț (prima de asigurare) va accepta să vă asigure.

    În cazul organizațiilor, identificarea amenințărilor este un proces complex de analiză a operațiunilor și contextului în care activează organizația. Observația, interviul, analiza statistică și brainstormingul sunt cele mai folosite metode de identificare a amenințărilor. Orice organizație este supusă unor riscuri financiare, economice, politice, naturale (hazarde), sociale și tehnologice pe care trebuie să le cunoască foarte bine pentru a putea să prevină pierderile.

    Vezi și analiza riscurilor.

    Laborator P4
    Laborator de maximă securitate pentru cercetarea microorganismelor patogene (viruși, bacterii, fungi etc.). Astfel de laboratoare se numesc și BSL4 [Bio Safety Level 4] și sunt construite pe principiul "cutie în cutie" pentru a conferi etanșeitate maximă și garanția ca germenii nu au nici o șansă să scape în mediul ambiant. Numărul 4 indică nivelul cel mai înalt de securitate, laboratoarele de nivel 1 fiind cele în care nu se folosesc echipamente de protecție și unde se analizează agenți inofensivi.

    Principalele măsuri de securitate sunt:
    • pereți multistrat din panouri de oțel și spumă poliuretanică;
    • crearea unei presiuni mai reduse în interior față de presiunea ambiantă, astfel ca în cazul unor fisuri, aerul să patrundă în incintă;
    • intrarea în încăperile de lucru se face printr-un sas ale cărui uși nu pot fi deschise simultan;
    • înainte de intrarea în zona de lucru, cercetătorii îmbracă costume etanșe, iar la ieșire sunt dezinfectați;
    • substanțele lichide care ies din zona de lucru sunt tratate la temperaturi ridicate pentru a distruge orice germene care a scăpat de filtre;
    • virușii sunt păstrți în cuve etanșe cu azot lichid. Accesul la aceste cuve este permis numai după autentificarea cercetătorilor.
    Toate aceste măsuri conferă o asemenea siguranță, încât laboratoarele P4 pot fi amplasate în zone urbane dens populate. Unul dintre cele mai recente și moderne a fost construit în orașul francez Lyon în anul 1996. Laboratoare similare se mai găsesc în SUA, Rusia și Africa de Sud.

    Lichiditate
    Capacitatea de a transforma o proprietate (materială, intelectuală sau de alt fel) într-o sumă de bani. Riscul de lichiditate este unul dintre cele mai importante riscuri financiare, deoarece poate apărea atunci când nevoia de bani lichizi este mai mare și nu există alte surse.

    Riscul de lichiditate poate fi prevenit în primul rând prin diversificare, deoarece astfel în cazul în care unul dintre active nu are o lichiditate suficientă, se poate vinde un alt activ pentru a obține suma necesară. Foarte important este ca înainte de a face o investiție să se analizeze lichiditatea potențială a investiției pentru situația unei retrageri (exit).

    Liste de control
    Listele de control se mai numesc și liste de verificare și conțin pașii care trebuie efectuați în cadrul proceselor industriale sau de afaceri repetitive pentru a nu scăpa din vedere aspectele critice. Astfel de liste pot fi utile și pentru persoanele fizice, de exemplu pentru pregătirea ireproșabilă a călătoriilor și a vacanțelor. Totuși, listele de control nu sunt singura metodă de prevenire a pierderilor și, în nici un caz nu reprezintă un panaceu. În plus, listele de control nu sunt adecvate oricărei activități de afaceri și nu trebuie să înlocuiască gândirea analitică și pe cea creativă.

    Patru principii sunt esențiale pentru ca o lista de control să fie utilă. În primul rând lista trebuie să fie exhaustivă, adică să acopere toate etapele critice. E suficient ca o astfel de etapa să fie trecută cu vederea pentru ca întregul proces să fie compromis sau să apară pierderi. Lista trebuie, de asemenea, să fie construită cronologic. Apoi, lista trebuie să fie actualizată pentru a lua în calcul orice modificări sau ajustări ale procesului respectiv. Finalmente, o listă de control este cu atât mai eficientă cu cât este mai concretă, tratând fiecare pas care trebuie efectuat la nivel de detaliu.

    Deși la prima vedere pare relativ simplu de realizat o listă de verificare, procesele de afaceri și cele industriale cer experiență și o metodologie complexă, motiv pentru care este recomandată implicarea unui consultant în dezvoltarea listelor de control.

    Lloyd's
    Principala piață de asigurări din Londra. Datând din secolul al XVII-lea, Lloyd's a fost la început concentrată pe asigurarea riscurilor maritime, dat fiind că Marea Britanie era principala putere comercială a lumii la vremea respectivă.

    Lloyd's nu preia riscuri. Acestea sunt preluate de membrii săi numiți subscriptori (underwriters) care se pot sindicaliza pentru a suporta riscuri de mare anvergură. Rolul Lloyd's este de organizator și controlor al pieței prin intermediul unui consiliu.

    Locație alternativă
    Locație unde o organizație sau un departament își poate muta birourile sau facilitățile (de producție, depozitare etc.) pentru o durata limitată în cazul producerii unui dezastru la locația de baza. Planul de contingență trebuie să ia în calcul o locație alternativă pentru situațiile în care locația de bază devine inoperantă.

    Locațiile alternative pot fi "calde", adică pregătite cu toată infrastructura și echipamentele necesare continuării operațiunilor imediat după mutare, sau "reci", adică să ofere doar spațiu și un minimum de utilități (electricitate, linii telefonice etc.). Evident, locațiile "calde" sunt mai avantajoase din punct de vedere al rapidității cu care pot fi utilizate după un dezastru, dar costurile cu menținerea lor sunt ridicate.

    Managementul riscurilor
    Totalitatea operațiunilor prin care se urmărește limitarea pierderilor care pot afecta o organizație sau un grup. Prima etapă a managementului este modelarea amenințărilor care presupune realizarea unei liste exhaustive a riscurilor ce pot afecta o companie. Urmează evaluarea riscurilor, iar in final aplicarea măsurilor de diminuare a pierderilor: prevenirea evenimentelor nedorite, externalizarea operațiunilor cu risc ridicat și asigurările fiind câteva dintre cele mai utilizate modalități de prevenire a daunelor. Procesul de management al riscurilor trebuie să fie unul permanent, deoarece în fiecare zi pot să apară noi riscuri care trebuie controlate înainte de a deveni imparabile și de a duce la dezastru.

    Alegerea modalității optime de diminuare a pierderilor este un proces care presupune evaluarea atentă a raportului cost / pierderi. În caz contrar, fie veți investi prea mult în limitarea unor pierderi minore, fie veți aloca prea puține resurse prevenirii unui risc cu impact major.

    Vezi și analiza riscurilor.

    Mentenanță
    Totalitatea operațiunilor prin care echipamentele, utilajele și clădirile sunt întreținute astfel încât să funcționeze în parametrii optimi. Operațiunile de mentenanță efectuate în mod regulat reduc pierderile cauzate de defecțiuni și accidentele de muncă.

    Principalele operațiuni de mentenanță în cazul utilajelor mecanice sunt înlocuirea pieselor uzate, completarea fluidelor de lucru (lubrifianți, de exemplu), reglarea componentelor și îndepărtarea factorilor de uzură (apă, praf, acizi etc.). În cazul computerelor, se recomandă scanarea și defragmentarea periodică a hard-discului și curățarea mouse-ului precum și a tastaturii. Pentru aceasta există programe specializate care pot fi configurate să execute mentenanța periodic.

    Ozon, strat de ~
    Strat prezent în concentrație mai mare (3-10 părți la milion) în stratosferă, la altitudini de 15-50 km. Este format din molecule cu trei atomi de oxigen (O3) și este extrem de important pentru viață deoarece absoarbe o mare parte a radiației ultraviolete provenite de la soare, radiație care poate afecta grav viețuitoarele dacă ar ajunge la suprafața Terrei în cantitate mare.

    Stratul de ozon este afectat de anumite gaze, în special clorofluorocarboni (CFC), folosiți în trecut în instalațiile de refrigerare și condiționare a aerului, precum și ca agent propulsor în deodorante. În prezent s-a renunțat la folosirea acestor gaze, astfel că procesul de extindere a "găurii de ozon" și-a diminuat intensitatea, existând șanse ca în următoarele decenii ozonosfera să se refacă.

    Parolare
    Modalitate de protejare a informațiilor dintr-un computer. Se pot parola fișierele individuale, accesul la hard-discul computerului sau accesul la rețea. O parolă este cu atât mai puternică cu cât este mai lungă și conține și alte tipuri de caractere în afară de cele alfabetice. Deseori, neglijența utilizatorilor face ca parolele să poată fi ușor sparte de către răuvoitori deoarece fie sunt alese nume familiare utilizatorului (numele copilului, al animalului favorit), cuvinte uzuale ("sex", "computer", "asdf" etc.) sau, în cazurile de neglijență crasă, parolele sunt notate în clar pentru a nu fi uitate și afișate lângă computer.

    Vezi și comportament preventiv.

    Percepția riscurilor
    Modul în care sunt percepute riscurile diferă de la o persoană la alta, în funcție de educația, experiența de viața și toleranța la risc a fiecăruia. În consecință, analiza riscurilor va fi diferită la o altă persoană, chiar dacă toți au la dispoziție aceleași informații și contextul este identic.

    Ceea ce pentru cineva reprezintă o pierdere inacceptabilă, pentru altcineva poate constitui un risc neglijabil, sau, în orice caz, unul suportabil.

    Vezi și subevaluarea riscurilor.

    Pierderea anuală estimată
    Masură care indică nivelul de pierderi la care se poate aștepta o organizație în timp de un an ca urmare a riscurilor la care este expusă. Această pierdere se calculează ca produs al frecvenței de apariție a fiecărui risc pentru perioada de 12 luni care urmează și al impactului financiar asociat riscului respectiv. De exemplu, dacă frecvența de apariție este 0,5 (din 1), iar impactul este evaluat la suma de 4 miliarde lei, atunci pierderea estimată pentru următoarele 12 luni va avea valoarea de 2 miliarde lei (0,5 x 4 = 2).

    Vezi și analiza riscurilor.

    Plan de contingență
    Se mai numește și plan de continuitate și este conceput pentru a asigura continuarea activității în cazul în care organizația este afectată puternic de o pierdere (distrugeri de clădiri sau instalații, pierderi de informații vitale, pierderea unor angajați esențiali etc.). Aceste planuri pornesc de la scenarii care iau în calcul evenimente nefavorabile pentru organizație și presupun pregătirea de rezerve și de reacții rapide la respectivele evenimente.

    De exemplu, dacă organizația pe care o conduceți se bazează pe serviciile unui singur administrator de rețea, scenariul ar trebui să ia în calcul pierderea respectivului angajat cu toate consecințele negative. Planul de contingență trebuie să găsească soluții de înlocuire rapidă a acestei pierderi și a celor generate de pierderea administratorului. O posibilă soluție ar fi să instruiți încă unul sau doi angajați să devină administratori de rețea, astfel încât munca lor actuală să nu fie perturbată. Desigur, respectivii angajați trebuie stimulați în mod corespunzător pentru a urma cursurile de administrare pe care le propuneți.

    Vezi și locație alternativă, arbore de apelare.

    Poliță de asigurare
    Contract prin care o companie de asigurări (asigurator) se obligă să despăgubească o persoană fizică sau juridică (asigurat) în cazul în care se produce un risc prevăzut în contract.

    Vezi și asigurare.

    Politică de securitate
    Ansamblul procedurilor de prevenire a pierderilor. Politica poate fi o simplă listă de măsuri concrete pe care să le aplice toți angajații, dar poate fi și un set de manuale specifice fiecărui departament, completate cu sesiuni periodice de exersare și actualizare a cunoștințelor.

    Eficiența politicii de securitate depinde în primul rând de importanța pe care i-o acordă conducerea companiei prin tot ceea ce face. Dacă, de exemplu, managerii nu aplică riguros măsurile preconizate în documentele interne, atunci personalul companiei nu va lua în serios politica de securitate, vigilența va scădea, iar șansa producerii unei catastrofe va crește.

    Vezi și comportament preventiv.

    Probabilitatea riscului
    Reprezintă șansa ca o amenințare să se materializeze într-un interval de timp, adică să devină reală și să afecteze persoana sau organizația expusă. Valoarea probabilitații variază între 0 atunci când riscul este imposibil și 1 (sau 100%) atunci când evenimentul este cert. În practică, majoritatea evenimentelor de risc se situează undeva între valorile extreme. Probabilitatea se estimează fie folosind date statistice, fie apelând la analiza situației concrete și a factorilor care ar putea duce la materializarea riscului în cauză.

    Vezi și analiza riscurilor.

    Proprietate intelectuală
    Orice creație intelectuală originală (literară, artistică sau tehnică) constituie un bun al celui care a generat-o. Astfel de bunuri pot avea o valoare foarte mare, motiv pentru care trebuie protejate. Principalele modalități de protecție a proprietății intelectuale sunt brevetele (pentru invenții), mărcile și copyright-ul (pentru operele literare, software etc.). Riscul de furt al proprietății intelectuale a crescut odată cu expansiunea computerelor și a Internetului, care facilitează găsirea și reproducerea informațiilor, în special al celor din domeniul divertismentului (filme și muzică).

    În fiecare țară există instituții specializate care se ocupă cu protecția proprietății intelectuale. În România, instituțiile abilitate prin lege să facă acest lucru sunt Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) și Organizația Română pentru Drepturi de Autor (ORDA). La nivel mondial, WIPO (Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală) coordonează eforturile de protecție a drepturilor intelectuale.

    Radioactivitate
    Radiație de înaltă energie emise de substanțele radioactive. Aceste radiații sunt extrem de dăunătoare deoarece afectează nucleul celulelor vii și pot duce la mutații cancerigene. Cele mai periculoase sunt metalele radioactive (uraniu, plutoniu ș.a.) și gazele radioactive (de exemplu, radonul).

    Radon
    Gaz radioactiv care se poate acumula în subsolurile clădirilor, în special dacă sunt construite din roci vulcanice. Gazul este dăunător sănătații, motiv pentru care trebuie evitată acumularea acestuia, prin aerisirea sistematică a subsolurilor și prin construirea unei șape etanșe din beton între subsol și parter.

    Reasigurare
    În cazul riscurilor mari (clădiri mari, aviație etc.), asiguratorii nu-și asumă singuri sarcina despăgubirii în cazul producerii evenimentului asigurat și externalizează riscul către alte companii. Acest procedeu se numește reasigurare, iar reasiguratorii sunt companii cu mare putere financiară, care preiau parțial aceste riscuri.

    Vezi și asigurare.

    Redundanță
    Metodă de creștere a nivelului de siguranță prin dublarea mijloacelor de detectare a unui pericol sau a măsurilor de protecție. Redundanța asigură funcționarea sistemelor de protecție chiar și în cazul în care unul dintre componente cedează. Un exemplu simplu de redundanță poate fi alcătuit din două iale montate la o ușă. În cazul sistemelor cu funcții critice, redundanța poate însemna alimentarea cu energie dintr-o sursă principală (rețeaua electrică) precum și dintr-o sursă de rezervă (un generator electric).

    Vezi și glosarul de securitate fizică.

    Risc
    Posibilitatea de a suferi o pierdere, indiferent de natura ei. Din punct de vedere al companiilor de asigurare, riscurile sunt asigurabile și neasigurabile, deoarece acele riscuri care sunt greu de identificat și măsurat pot produce pierderi prea mari asiguratorilor și, prin urmare, nu vor fi acceptate.

    Anumite riscuri pot fi determinate de periodicitatea evenimentelor naturale, cum este cazul riscurilor sezoniere (gripa, riscul de înec etc.). O altă categorie de riscuri sunt cele speculative, determinate de acțiuni care urmăresc obținerea unui câștig, în special riscurile determinate de investițiile financiare. Opuse acestora din urmă sunt riscurile pure care survin fără să fie provocate de o acțiune intenționată a cuiva. Suma tuturor riscurilor la care este expusă o organizație formează riscul agregat.

    Riscuri excluse
    Riscuri neasigurabile și precizate ca atare într-o poliță de asigurare. De exemplu, în asigurările de viață se exclud, de regulă, sinuciderea și situațiile în care asiguratul practică sporturi periculoase (alpinism, parașutism etc.).

    Scenariu de risc
    Metodă prin care se încearcă identificarea detaliată a consecințelor unei amenințări generale. Constă în dezvoltarea unui scenariu ipotetic dar posibil pentru o amenințare complexă, ale cărei consecințe nu sunt direct vizibile. De regulă, astfel de scenarii sunt utile pentru a ajuta o persoană expusă la risc să vadă implicațiile ascunse.

    În funcție de nivelul de educație și de experiența personală, anumite riscuri sunt mai mult sau mai putin evidente. De exemplu, în cazul conectării la Internet a unei rețele de computere, pentru unele persoane riscurile pot fi clare (atacuri informatice etc.), pentru alte persoane poate fi utilă metoda scenariului, astfel încât să înțeleagă gravitatea situației.

    Vezi și analiza riscurilor.

    Siguranță activă
    Totalitatea mijloacelor prin care un automobil se poate conduce în siguranță. Mecanismul de direcție precis, stabilitatea și capacitatea de accelerare rapidă contribuie esențial la aceasta. Există numeroase sisteme electronice (ABS, EBD etc.) menite să împiedice sau să diminueze anumite manevre eronate ale șoferului, în special în curbe sau pe carosabil alunecos.

    Siguranță pasivă
    O caroserie capabilă să preia cât mai mult din energia de șoc din timpul unei coliziuni este principalul element de siguranță pasivă. Toate elementele de siguranță pasivă (centuri, airbag-uri etc.) intervin după ce coliziunea a început, spre deosebire de sistemele de siguranță activă care sunt importante înainte de coliziune. Cu alte cuvinte, siguranța activă are rol preventiv, pe când cea pasivă are rol de protecție dacă accidentul are loc.

    Sisteme critice
    Sisteme vitale pentru continuarea activității unei organizații și care dacă în cazul distrugerii sau defectării lor (de exemplu, ca urmare a unui dezastru) nu sunt înlocuite în timp util pot duce chiar la încetarea definitivă a activitații respectivei entități.

    Datorită răspândirii sistemelor informatice și importanței pe care o au datele în afacerile moderne, rețeaua de computere este adesea un sistem critic. De aici rezultă importanța solutiilor de back-up și a capacității de restaurare a rețelei în urma unui dezastru.

    Vezi și glosarul de securitate IT.

    Subevaluarea riscurilor
    Tendință de a considera că riscurile nu pot fi prea mari. Este un fenomen psihic normal deoarece oamenii sunt înclinați să evite gândurile care le produc disconfort. Majoritatea oamenilor pur și simplu refuză să conceapă că lor li se poate întâmpla o catastrofă. Acest fenomen este cu atât mai puternic cu cât o perioadă îndelungată lucrurile au mers bine, astfel că persoanele respective cred că tendințele vor rămâne aceleași în viitor.

    Circa 1513 persoane din peste 2.200 au murit în dezastrul Titanicului din cauză că riscul unei scufundări a fost subevaluat. Astfel, numărul locurilor din bărcile de salvare instalate pe navă a fost mai mic decât numărul pasagerilor.

    Consultanții de riscuri sunt "pesimiști profesioniști", deoarece sunt specializați în a descoperi amenințări acolo unde ceilalți oameni nu pot să facă acest lucru. Acesta este unul din motivele pentru care este necesară o analiză de riscuri în mod periodic.

    Supracompensare
    Unii oameni au tendința de a-și reduce nivelul de precauție atunci când se simt protejați. De exemplu, dacă o persoană își cumpără un automobil echipat cu sisteme de securitate (ABS, airbag-uri etc.), este posibil să-și modifice comportamentul și să conducă cu viteze mai ridicate tocmai pentru că se știe mai bine protejată de sistemele de securitate. De fapt, prin această supracompensare cel în cauză își crește șansele de a suferi un accident în ciuda faptului că automobilul este mai sigur.

    Testare
    Etapă în punerea la punct a strategiei de prevenire a pierderilor. Planul de contingență trebuie testat, în măsura în care este posibil, pentru a vedea dacă nu există aspecte scăpate din vedere și dacă mecanismele de reacție vor funcționa așa cum au fost concepute. Testarea se poate face prin analiza scenariilor de dezastru, prin analiza planului de către experți din afara echipei de planificare ori prin exersarea concretă a măsurilor de acțiune.

    Toleranță la risc
    Nivelul de risc pe care o persoană îl acceptă, în funcție de experiența de viață, beneficiile potențiale asociate riscului și alți factori. În mod normal, majoritatea oamenilor manifestă o aversiune pentru risc asimetrică în raport cu beneficiile percepute. Studii efectuate de psihologi (în special de către Daniel Kahneman de la Universitatea Princeton din SUA) au aratat că o persoană este la fel de înclinată să evite pierderea a 5 dolari și să dorească câștigul a 10 dolari. Cu alte cuvinte, oamenii sunt mai interesați de evitarea pierderilor decât de obținerea de câștiguri. Aversiunea este mai scazută în cazul riscurilor minore, dar care oferă posibilități foarte mari de câștig, chiar dacă șansa este infimă. Este cazul jocurilor de noroc, în special al loteriilor unde costul participării este foarte mic în raport cu câștigul potential.

    Vezi și percepția riscurilor.

    Tornadă
    Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele temperate și tropicale și au efecte catastrofale: smulg acoperișuri de case, arborii din rădăcini și ridică de la sol oameni, animale și autovehicule. Viteza de rotație poate depași chiar și 500 de km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele pot fi însemnate.

    "Patria" tornadelor o constituie centrul Statelor Unite, în special statul Texas, unde se înregistrează o frecvență medie anuală de peste o sută de tornade. Zona se întinde până la granița cu Canada, în statele Minnesota și Dakota de Nord și poartă numele de Aleea tornadelor. Nu sunt scutite de tornade nici alte regiuni: printre cele mai afectate se număra Australia, China, Bangladesh și India.

    Tsunami
    Val cauzat de cutremure, prabușiri subacvatice, ori de erupții vulcanice. Un astfel de val provoacă distrugeri importante deoarece în apropierea uscatului poate căpăta înălțimi de zeci de metri și izbește țărmul cu viteză foarte mare (peste 700 km/h).

    Cele mai multe astfel de valuri se formează în Oceanul Pacific, deoarece este regiunea cu cele mai multe cutremure și erupții vulcanice. Insulele Hawaii au fost lovite de cca. 40 de tsunami în ultimele două secole. În prezent, țările pacifice au la dispoziție o rețea de detectori care să avertizeze populația din zonele de coastă, astfel încât evacuarea să se poată face în timp util. În urma evenimentului produs în luna decembrie 2004 în Oceanul Indian, se poartă discuții pentru punerea la punct a unui sistem similar pentru țările din sudul Asiei.

    Valoare expusă la risc
    Reprezintă pierderea financiară posibilă într-o unitate de timp cu o anumită probabilitate. Instituțiile financiare utilizează această măsură a riscului pentru a stabili nivelul expunerii.

    Vezi și pierdere anuală estimată.

    Viteză de reacție
    Intervalul de timp în care o persoană răspunde la un stimul printr-o acțiune. De exemplu, sunt necesare aproximativ 0,5-1 secunde între momentul în care un șofer observă un obstacol pe șosea și momentul în care începe acționarea frânei. Combinată cu luarea în considerare a densității de risc, viteză de reacție ridicată poate ajuta la evitarea accidentelor rutiere.

    Viteza de reacție este determinată de starea mentală (oboseală, consum de alcool etc.), de vârstă și de nivelul de antrenament la care a fost supusă persoana în cauză. S-a constatat că un somn cu mai puțin de 5 ore pe noapte crește riscul de accident de 2,7 ori, iar conducerea între orele 2 și 5 dimineața duce la o creștere a riscului de peste 5 ori! Anumite sporturi ameliorează în mod deosebit viteza de reacție: artele marțiale, tenisul de masă, badminton-ul, sporturile cu motor, schiul alpin ș.a.

    Volatilitate
    Un eveniment cu o gamă largă de rezultate posibile are o volatilitate ridicată. Cunoașterea volatilității unui eveniment se poate dovedi utilă dacă se alege cu atentie aspectul care trebuie măsurat. De exemplu, în locul volatilității climatice, este mai eficientă analiza volatilității temperaturii aerului, deoarece dă o imagine mai clară pentru anumite riscuri.

    Volatilitatea se aplică pe scară largă în evaluarea cursului valutelor sau al prețurilor materiilor prime ori al petrolului. Cunoscând volatilitatea trecută a cursului de schimb se poate evalua măsura în care o monedă va fluctua în viitor. Totuși, volatilitatea nu trebuie considerată o măsură absolută a riscului fără a ține cont de corelația cu alte evenimente de risc.

  • Copyright © 2001-2005 Inoventis SRL.
    Toate drepturile rezervate